Incontinența urinară este pierderea controlului vezicii urinare sau incapacitatea de a controla urinarea. Această afecțiune este una comună și poate varia de la o problemă minoră la o condiție care care poate afecta foarte mult viața de zi cu zi a pacientului.
Ce este incontinența urinară?
Incontinența urinară este atunci când pacientul nu poate împiedica scurgerea urinei. Acest lucru se poate datora unor factori de stres, cum ar fi tusea, se poate întâmpla în timpul și după sarcină și este mai frecventă în afecțiuni precum obezitatea.
Șansele ca incontinența urinară să apară cresc odată cu vârsta.
Cauze și factori de risc
Cauzele și factorii de risc asociați cu această afecțiune pot include:
- Blocaj în sistemul urinar
- Slăbiciune a mușchilor pelvieni sau uretrali
- Prostata mărită
- Diabet
- Repaus la pat – cum ar fi în timpul recuperării după o intervenție chirurgicală
- Anumite medicamente (cum ar fi diuretice, antidepresive, tranchilizante)
- Sarcina
- Infecție sau inflamație a prostatei
- Constipație severă
- Infecție sau inflamație a tractului urinar
- Creștere în greutate
- Boala Alzheimer
- Cancerul vezicii urinare
- Spasme vezicii urinare
- Afecțiuni ale sistemului nervos, cum ar fi scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral
- Prolaps pelvin la femei
- Leziuni ale măduvei spinării
- Slăbiciune a sfincterului
Care sunt simptomele
Semnele și simptomele incontinenței urinare sunt:
- Scurgeri de urină în timpul activităților de zi cu zi, cum ar fi ridicarea, aplecarea, tusea sau exercițiile fizice
- Incapabilitatea de a reține urina după ce apare sentimentul de nevoie bruscă și puternică de a urina
- Scurgeri de urină bruște
- Enurezis nocturn (udarea patului în timpul somnului)
Cum diagnosticăm incontinența urinară?
Incontinența urinară se diagnostichează prin examinarea simptomelor si a istoricului pacientului de către specialistul urolog. Apoi, medicul va efectua un examen fizic pentru a identifica orice factor fizic care ar putea cauza incontinența dumneavoastră. Aceasta ar putea include efectuarea unui examen pelvin la femei sau verificarea dimensiunii prostatei la bărbați.
Medicul urolog poate realiza și o analiză de urină pentru a depista prezența eventualelor infecții sau a hematuriei.
De asemenea, specialistul poate indica efectuarea unei ecografii a vezicii urinare pentru a vizualiza atât interiorul vezicii, cat și pentru a evalueze capacitatea de golire a acesteia într-un mod neinvaziv.
În plus, medicul mai poate recomanda și o cistoscopie. Această se poate realiza cu ajutorul unui cistoscop, adică un tub flexibil subțire cu o cameră la capăt care poate fi introdus în uretra și vezica urinară pentru a vedea îndeaproape interiorul tractului urinar.
Metode de tratament
Tratamentul incontinenței urinare depinde de tipul incontinenței, de severitatea acesteia și de cauza de bază. Poate fi necesară o combinație de tratamente, iar pentru început, medicul poate recomanda metode conservatoare, iar dacă acestea nu funcționează, atunci poate apela la metode chirurgicale.
Printre metodele conservatoare de tratament pentru Incontinența urinară se pot număra:
- Antrenamentul vezicii urinare
- Gestionarea lichidelor și a dietei
- Exerciții frecvente pentru a întări mușchii care ajută la controlul urinarii
- Medicamente, precum alfa-blocantele
Dacă aceste metode nu prezintă ameliorarea simptomelor, specialistul urolog poate recomanda efectuarea unei intervenții chirurgicale, cum ar fi implantarea sfincterului urinar artificial. Un mic inel umplut cu lichid este implantat în jurul gâtului vezicii urinare pentru a menține sfincterul urinar închis până când pacientul simte nevoia de a urina. Pentru a urina, pacientul apasă o supapă implantată sub piele, care determină dezumflarea inelului și permite scurgerea urinei din vezica urinară.
